Douazecisipatru

Din 24 de vise, cinci le pierd.

Restul de 18 incerc sa le implinesc

Dar la fiecare vis implinit, mai apare unul,

Si astfel ma tem ca nu am sa pot sa termin

Niciodata.

  

Din 24 de ani, in cinci invat sa citesc,

Restul de 18 ii petrec uitand ce am citit,

Intr-unul singur insa as putea sa invat,

Sa merg, sa vorbesc,sa arat,

Sa zambesc.

  

Din 24 de ore, cinci le pierd,

Gandindu-ma la tine.

Restul de 18 incerc sa le parcurg,

Dar cu fiecare ora ce trece, mai dispare o clipa.

Si astfel ma tem ca nu am sa pot sa te am.

  

Din 24 de margele, cinci le pierd,

Restul de 18 le gasesc dupa lungi cautari,

Una insa stiu sigur

Ca este,

In ochii tai.

 

Din 24 de versuri, cinci sunt pentru tine,

Restul de 18 sunt ale mele,

Dar mai exista unul, pe care

Nu cred ca vreau sa il scriu vreodata.

  

Aviz nesimtitilor

Tot am stat eu si m-am gandit la originile nesimtirii. Si , in “lupta ” mea de a afla adevarul mi-am dat seama ca lucrurile au stat in felul urmator: la inceput ( adica la inceput cand nu exista nesimtirea ) lumea era fericita. Pana cand s-a nascut Nesimtitul Numarul 1. Dupa asta, el a inceput sa se comporte foarte urat cu semenii sai , iar nesimtirea s-a luat si la cei din jur,ca o lepra care te mananca si pe care parca vrei sa o mai aiba si altcineva, sub deviza “ sa moara si  capra vecinului”, caci asa ne sade bine.   Astfel, in zielele noastre a ajuns sa fie ceva banal. Am ajuns sa ma mir daca intalnesc oameni ne-nesimtiti.

Nu sunt deprimata, nici in cautarea defectelor lumii, dar sincer nu inteleg cum un om care detesta nesimtirea si sistemul in care traieste, ajunge sa se comporte ca un nesimtit cu oamenii din jur. Cum ajungem sa nu ne mai pese de nimic? Si sa facem lucrurile de suprafata, doar ca sa nu ne mai  vada cineva “mai mare”, doar ca sa ne scapam pielea.

Nu stiu daca se cheama asta maturizare, dar mai nou am intalnit  gramada de oameni care se comporta pe gratis foarte urat cu mine, sau au un comportament total ignorant, Nu as vrea sa cred ca “asa este viata” sau ca “am intrat in paine”. Insa am vazut NNn nesimtiti si mi-am dat seama de un lucru foarte trist: nesimtirea se molipseste…asa ca aveti mare grija!